Oceanul destinului a atras spre sine mii de corabii; pe unele le'a coplesit cu valuri naprasnice si furtuni,altele si'au gasit odihna pe aceasta intindere nemiloasa,altele doar ratacesc incoace si incolo...
Fiecare calator se urca intr'o corabie si are un fir al vietii, colorat in rosu, albastru sau verde...
Fiecare are o carma-mana ce se intinde deasupra sufletului,binecuvantandu'l sau blestemandu'l,incatusandu'i sau eliberandau'i duhul.
Mana nu este destinul dar destinul este mana.
Vaslind contra curentului,sufletul depune eforturi nemasurabile pentru ca povestirea sa sa fie scrisa pe cerul nemuririi...
Enigma ce largeste sau inchide orizonturi, ce face ca trupul si sufletul sa se zbata in cautarea ei.
Multi gasesc doar tenebre, iar ochii le sunt legati de necunoscut si aceasta nu pentru ca s'au impotrivit destinului, ci pentru ca au sperat sa inteleaga deplin taina eternului.
Credinta in ceva mai puternic, mai frumos si mai inteligent decat orice fiinta umana aduce siguranta sau teama, insa cert este ca mana destinului se intinde induratoare peste noi toti.
Destinul nu favorizeaza sau defavorizeaza, ci cauta sa uneasca totul pentru desavarsire.
Multumesc Claudiei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu