There's no Gray In Autumn

I see colors walking on the streets.

I see leafs that are flying like a rainbow.
Each leaf has it's own unique color and it's own journey.
They're living the trees, living them empty but full of promises.
Promises that they're gonna came back.
In different colors.
Green, purple, red, salmon, orange, Peru, chocolate, sienna. But no Gray.

There's no Gray in Autumn.

A kid is playing with the leafs in a park.
His smile is yellow as the leafs he's playing with.
And then, become brown, coral, indigo.

Because there's no Gray in Autumn.

People are wearing so many colors.
But not of their clothes.
Colors of their souls.
The Sad is Blue, the Happy is golden, the Excited is violet, the loneliness is cyan, the joy is plum.
But there's no Gray.

Because there's no Gray in Autumn.

There are only drops of rain full of colors.
Eyes that are looking, souls that are feeling, hands that are touching, steps that are walking, on colors.

I love Autumn.

Because there's no Gray in Autumn ♡

.

Dor

Asa mi'e dor cateodata...

De fata lui de copil cu parul des si zambetul cald.

Si mai ales mi'e dor de acea sclipire pe care o avea in ochi mereu cand ma vedea....


Acum il vad trecand pe langa mine, ma vede dar nu se uita la mine.

Vreau sa cred ca ii este greu, ca nu poate sa reziste, ca daca ar vedea ca ma uit si eu la el ar sari de gatul meu si m'ar imbratisa cum a facut de atatea ori, apoi sa imi sopteasca in ureche:

"Esti dulce, esti prea dulce, de asta imi placi"

Un vis

As fi vrut sa fim la fel, sa traim acel moment, sa nu facem nimic...

Frumusetea ei, forta mea, suspinele ei, pasii mici si apasati, rugaciunile mele, zambetul ei - sa ne privim si atat.

Muzica mea, cartile ei, intarzierile mele, dupa-amiezele mele singur, plimbarile ei melanconice - si suntem la fel.

Vantul care ii imprastie parul, mainile ei reci, uitarile sale copilaresti, certidunile mele, ochii ei mari - tacerea noastra...

 Si as fi vrut sa nu o cunosc, sa o uit, sa nu'mi mai amintesc;

si apoi sa o intalnesc din nou, sa o descopar, sa ma surprinda iar, sa ma faca sa...o iubesc - din nou, si din nou...

Ploua pe strada mea

Plouă pe strada mea azi,
Picături mi'au pătruns în suflet
Ploaia îmi bate în geam-
Și o simt, o aud, mă cuprinde.

Și'am văzut un copil surâzând,
Jucându'se într'o baltă murdară
Fredona încontinuu acel cânt,
Nepăsându'i de'această lume barbară.

Și'aș mai vrea să fiu și eu copil din nou,
Să dansez și să cânt și să strig în ploaie.
Să'mi răspundă stropii în ecou,
Să mă plimb, să merg în picioarele goale.

Dar plouă cum n'am mai văzut,
Copilul se grăbea să plece
Nu mai cânta acel cânt, era abătut
Ploaia era mult prea rece.

Am rămas doar eu să aștept,
În ploaia cea deasă de gheață
Fiorul e rece, îl simt chiar în piept
Dar mă simt iar plină de viață.