...

If you want to change the world, start with yourself!







luni, 20 iunie 2011

Pasi

Si tu?

Pentru cine strabati acest drum?

Pentru cine sunt acesti pasi pe care ii faci azi?

Pentru cine traiesti?

Pentru ca poti trai doar pentru cineva…

La fiecare pas pe care il faci, azi, ii repeti numele si fiecare zi trece mai usor…

luni, 13 iunie 2011

Nothing

I'm afraid,

because I feel so cold ...

I'm afraid,

because I feel so lost ...

I'm afraid,

because I feel hurt ...

I fear,

because:

I feel sad

I feel lonely

I feel so small...


But the only fear that I really have...

it's that I'll end up feeling nothig at all.


miercuri, 1 iunie 2011

Soapte

Sunt doar ganduri afundate in mare...

inca le mai vad in apa limpede

si surad la gandul ca pentru un moment chiar am crezut...

Inca mai straluceste acel putin adevar ramas

reflectat in mare

cu un strop de soare

si o adiere de vant

care vrea sa imi consoleze sufletul.


Sunt schimbari de care nimeni nu isi da seama

Doar acest fior rece ma face sa cred ca traiesc,

ma face sa ma simt un pic mai putin fragila...

luni, 23 mai 2011

Divers

Scurtă tristeţe...
Pare infinită dar e scurtă.
La fel ca şi viaţa care trece,
încet dar sigur.
Lasă urme de ranchiune,
lamentări mute,
stropi de durere,
lacrimi şi dor,
şoapte în suspine;

şi apoi pleacă.

Şi când nu îmi mai amintesc deloc de ea,
se intoarce;
şi mă găseşte de fiecare dată tot mai schimbată...

duminică, 24 aprilie 2011

Inima omeneasca

O alcătuim din cositor şi ambră cenuşie şi lut, ocru,
hârtie milimetrică, o pâlnie de
fantome,vârtej
într-un burlan plin cu ploaie de vară.

Este,cu toată libertatea şi încăpăţânarea ei,
un artefact al acţiunii umane,
în complexitatea ei rebelă,
haosul i se reflectă în circumstanţe terestre,

cu poftele oglindite de lumea flamândă
ca luminile cazinoului
în ochiul coiotului. Veche
ca mireasma dealurilor
de lângă Solano

filigrantă şi sfinţită cu aroma portocalelor roşii
modelată de lumina lunii
fir de tort, sidef, cordită,
formată şi ansamblată, valvă cu valvă, bridă cu bridă,

şi finisată cu focul carnal al prafului interstelar.
Construim inima omenească
şi o incuiem în piept,
sperând că ceea ce am facut ne poate salva.


Campbell McGrath


Poezie ce mi-a plăcut foarte mult de la începutul cărţii "Geografia iubirii" :-)